Din 12 martie, de la ora 15.00, TVR Cultural difuzează serialul „Adio, Europa”, după cele două volume de literatură de sertar ale lui I.D. Sîrbu. Regia filmului este semnată de Tudor Mărăscu, iar din distribuție fac parte Mircea Diaconu, Dana Dogaru și Victor Rebengiuc.
Serialul „Adio, Europa!” (2003) este o cronică a infernului comunist românesc, a destinelor mutilate de brațul lung al Securității, a unor personaje grotești care aduseseră România în pragul unui dramatic „Adio, Europa!”.
Regia: Tudor Mărăscu
Muzică: Dani Constantin
Montaj: Sebastian Chelu
Imaginea: Andrei Pojoni
Distribuția: Mircea Diaconu, Dana Dogaru, Victor Rebengiuc, Virgil Ogăşanu, Şerban Ionescu, Grigore Gonţa, Dan Condurache, Dorina Lazăr, Andra Negulescu, Valentin Teodosiu.
Cele două volume ale cărții „Adio, Europa!” au fost publicate postum, în anul 1993, fiind unul dintre cele mai bune exemple de literatură „de sertar” din România.
Ion Desideriu Sîrbu a început să scrie această cronică a României anilor '80 în 1982; în 13 august 1982 le scria prietenilor săi din diaspora: „Am terminat partea întâi a romanului Candid în Isarlâk”. În 25 octombrie, spunea despre romanul său că reprezintă „summing-ul lucidității mele, gulliverian-candidian”.
În iulie 1983, Sârbu își numea cartea după lucrarea lui Nicolae Filimon - „Ciocoii noi și vechi”, iar la finele iernii 1985-1986, o numea „La condition roumaine”. În cele din urmă, ajunge la versiunea sub care o cunoaștem astăzi - „Adio, Europa!”.
„Acțiunea acestui roman este plasată în deceniul al optulea, în plină dictatură ceaușistă, caracterizată - cu expresia naratorului, prin „hipernaționalismul oficial al sultanului și al haremului său de eunuci”, prin îndepărtarea treptată de categoriile civic-morale ale Europei și transplantul asiatic, prin instituirea „religiei fricii”. (...)
Persoana dictatorului se află permanent sub tirul nimicitor al prozatorului satiric; el este Sultanul, cel care domnește la Înalta Poartă, alături de „sultana valide”, întemeind o monarhie tribală. (...) Toată substanța romanului se concentrează pe montarea și demontarea utopiei comuniste”, notează Nicolae Oprea, în prefața romanului, publicat la editura LiterNet, în anul 2004.
Eseistul Virgil Nemoianu consideră că, dacă cele două volume ale cărții, scrise între 1982-1985, ar fi apărut, „la vremea lor”, într-o limba de circulație internațională, „imaginea politic-intelectuală a României în lume ar fi fost schimbată în bine”, rezistența intelectualității române ar fi apărut într-o altă lumină.
I.D. Sîrbu, căruia prietenii îi spuneau „Gary”, a fost discipolul lui Lucian Blaga. În 1942, a văzut moartea cu ochii la Stalingrad, iar, după ce a reușit să revină în România de pe front, în 1947, a ajuns cel mai tânăr conferențiar al vremii, fiind însă rapid epurat de comuniști. În 1957, a ajuns după gratii, după ce a refuzat să-l toarne pe Blaga și după ce a fost acuzat de colaborare cu maghiarii implicați în Revoluția anticomunistă din Budapesta, din 1956. În detenție a stat până în 1963. Marin Preda s-a inspirat, pentru crearea lui Victor Petrini, personajul principal al romanului „Cel mai iubit dintre pământeni”, din soarta lui I.D.Sîrbu. Puteți urmări AICI un documentar despre viața și opera lui I.D. Sârbu la „Rezistență prin cultură”, serie documentară difuzată la TVR Cultural.
Serialul „Adio, Europa!”, în 12 episoade, este difuzat la TVR Cultural începând de duminică, 12 martie, de la ora 15.00.
Urmăriți mai jos un promo realizat de Televiziunea Română în 2013, când serialul a fost difuzat la TVR 2: