În noaptea de sâmbătă, 7 spre 8 octombrie, de la ora 20.00, TVR Cultural, TVR Internațional și TVR Moldova au invitat telespectatorii la un maraton cinematografic cu filme realizate de Alexandru Solomon: „Cold Waves - Război pe calea undelor”, „Marele jaf comunist”, „Kapitalism - reţeta noastră secretă”, „Ouăle lui Tarzan”, fragmente din „Arsenie. Viața de apoi”, „Patru patrii”, „Franzela exilului”, „ Viaţă de câine” și „Cameleonul”.

Alexandru Solomon, unul dintre cei mai importanţi regizori de film documentar din România, a fost primul invitat al noului sezon „Noaptea Albă a Filmului Românesc”, sâmbătă, 7 octombrie, la TVR Cultural, TVR Moldova, TVR Internațional.

În noaptea de sâmbătă, 7 spre 8 octombrie, de la ora 20.00, TVR Cultural, TVR Internațional și TVR Moldova le-au propus telespectatorilorun maraton cinematografic cu filme realizate de Alexandru Solomon: „Cold Waves - Război pe calea undelor”, „Marele jaf comunist”, „Kapitalism - reţeta noastră secretă”, „Ouăle lui Tarzan”, „Patru patrii”, „Franzela exilului”, „Viaţă de câine” și „Cameleonul”. Cinefilii au mai putut viziona, de la ora 03.00, cateva fragmente scoase la montaj din documentarul „Arsenie. Viața de apoi”.

CITIȚI ȘI: DOCUMENTARUL „ARSENIE. VIAȚA DE APOI”, ÎN DEZBATERE LA TVR CULTURAL | VIDEO

Absolvent al Facultăţii de Film din Bucuresti, în 1991, Alecu Solomon, aşa cum îi spun cei apropiaţi, a debutat ca operator la „Priveşte înainte cu mânie”, film în regia lui Nicolae Margineanu, pentru care a fost premiat la International Camera Festival. În paralel cu activitatea de director de imagine, cineastul a scris şi regizat, începând cu anul 1993, mai multe filme documentare.

„Să faci documentar e un fel de a doua natură. E un stil de viață, nu e o profesie. Vrei ca tipul ăsta de viață să rămână vie, nu să rămână o formulă închistată, chiar dacă e comodă. Mai degrabă mă sperie formulele și succesul de tipul ăsta, de aia încerc alte lucruri. Încercările necesită timp. Între «Kapitalism» și «Tarzan» au trecut șapte ani. Am mai făcut «România scriitorilor» între timp și niște mici alte lucruri, dar a fost o perioadă lungă, pentru că întâi și întâi a trebuit să înțeleg teritoriul ăla, toată zona asta istorică, științifică- Abhazia, să mă adaptez și să găsesc o formulă de film pe o realitate complet nouă. Procesul e mai important decât filmul și devine o bucată din viața ta în care evoluezi, nu stai pe loc”, spune Alexandru Solomon, în interviul acordat TVR.

Realizate ca producţii independente, documentarele sale au fost premiate în ţară şi străinătate. „Franzela exilului”, despre I.L. Caragiale la Berlin, a obţinut Premiul Special al Juriului, UCIN 2003. Atât „Omul cu o mie de ochi”, un film despre viata şi fotografiile lui Iosif Berman, cât şi „Viaţă de caine” - o radiografie a Bucureştiului ca sat fără câini şi oraş cu caini - au fost desemnate drept Cele mai bune documentare la Festivalul DaKINO în 2001, respectiv 1998. Pentru iubitorii acestui gen, „Noaptea Albă a Filmului Românesc” a pregătit la TVR Cultural, sâmbătă, 7 octombrie, începând cu ora 20:00, opt dintre cele mai cunoscute, dezbătute şi apreciate documentare semnate de Alexandru Solomon: „Război pe calea undelor”, „Marele jaf comunist”, „Kapitalism, reţeta noastră secretă”, „Ouăle lui Tarzan”, „România: Patru patrii”, „Franzela exilului”, „Viaţă de câine”, şi filmul realizat în perioada studenţiei, „Cameleonul” (1991), despre procesele de conștiință ale unui gangster local.

În portretul realizat de producătoarea Claudia Nedelcu Duca, difuzat de la ora 20:00, îl vom descoperi pe cineast, de la începuturile sale ca asistent şi mai apoi, director de imagine şi până la scenarist şi regizor al documentarelor de lung şi scurt metraj.

„N-am avut niciodată impulsul ăsta de a vorbi unui public elitist. Îmi doream ca filmele să fie văzute de cât mai multă lume, să aibă un factor de atracție și spectaculos, dar care să pună oamenii pe gânduri. Nu știu dacă răul vine dinspre televiziune. Cred că și televiziunile au fost supuse acestui aer al timpului care este dictat de trecerea în online, de atenție din ce în ce mai redusă, de durate din ce în ce mai reduse, de un limbaj din ce în ce mai direct. În același timp trebuie să ne gândim că documentarul a pătruns în festivalurile mari după 2000 deci, în aceeași perioadă în care vorbim că lucrurile au luat-o pe o pantă descendentă în ceea ce privește televiziunile și porțile astea mainstream de distribuție. În ultimii 10-15 ani, festivalurile au acceptat documentar în secțiunile competitive și vorbesc de festivaluri generaliste și de clasa A - Veneția, Cannes, Berlin și așa mai departe. Înainte erau festivaluri dedicate pe documentar: ai menționat IDFA și altele sau erau secțiuni de documentar. M-am întors de la Karlovy Vary, secțiunea asta, Proxima, de cinema îndrăzneț, cum spun ei, mixează documentar cu ficțiune. Când citești sinopsisurile, nici nu mai știi ce e ce”, adaugă Alexandru Solomon.

Claudia Nedelcu Duca: Dintre personalitățile cu care te-ai intersectat în aceste filme care sunt cele la care te gândești, care au rămas cel mai puternic în gândurile tale?

Alexandru Solomon: Nu aș vrea să fac o ierarhie, dar m-a marcat Gheorghe Enoiu, ofițerul de Securitate din „Marele jaf”, mă gândesc în continuare la el cu aceeași spaimă, într-un fel. Nu ca un model, nu mă gândesc la ei ca la modele, mă gândesc și la victimele lui în egală măsură, de asta spun că nu e o relație simplă. Și la Dinu Patriciu mă gândesc, din când în când sau când am mai revăzut filmul că l-am revăzut de curând pentru o proiecție la care am fost invitat. Cred că sunt caractere puternice și caractere care te fac să te gândești ce ești tu în relație cu asta. În egală măsură, mă gândesc și la Zinaida Vsevolodovna cercetătoarea în vârstă și directoarea laboratorului în Abhazia, care era un soi de exemplu de tenacitate și putere de muncă și chiar de deschidere. Era singura în laboratorul ăla care știa engleză și le traducea cercetătorilor, de 30 de ani, texte din revistele americane de virusologie. Scria cu mâna caiete întregi. La 85 de ani, făcea asta... Altfel, fiind o persoană foarte strictă ideologic și cu care n-am găsit teren de discuție pe alte domenii. Sunt persoane care îți rămân dragi fără să fi fost de aceeași parte până la capăt. Pur și simplu trăiești o perioadă de vreme cu ei, ești, parcă, în familie, Ai unchi și strămătuși cu care nu ai vrea neapărat să conviețuiești, dar sunt acolo chiar dacă nu împărtășiți aceleași păreri?”, a mai spus Alexandru Solomon în interviul acordat pentru „Noaptea Albă a Filmului Românesc”, la TVR Cultural. Partenerii acestei ediții sunt: LiterNet, HiFilm, Fundația Arte Vizuale, U.N.A.T.C..

Filme documentare difuzate la „Noaptea Albă a Filmului Românesc”

Ora 20.30. „Război pe calea undelor” (Cold Waves, 2007): lungmetraj documentar despre secția română a postului Radio Europa Liberă, dar şi despre propagandă și terorism în timpul Războiului Rece. În anii '70-'80, Radio Europa Liberă era supapa de evacuare a nemulțumirilor și confidentul a milioane de români, „singurul care spunea adevărul într-o lume falsificată de propagandă”. Dacă pentru milioanele de ascultători Europa Liberă reprezenta vocea care le făcea auzite nemulțumirile, pentru regimul comunist postul de radio era un dușman care trebuia redus la tăcere.

Invitati: Monica Lovinescu, Ioana Măgură-Bernard, Mary Georgescu, Șerban Orescu, Nestor Ratesh, Emil Hurezeanu, Neculai Constantin Munteanu și Andrei Voiculescu.

Dacă ascultăm cu atenție vocile trecutului, s-ar putea să înțelegem ce se petrece sub ochii noștri.

Ora 22.20. „Marele jaf comunist” (2004) 
În august 1959, şase foști membri ai nomenclaturii comuniste fură o mașină a Băncii Naționale din București, în care se aflau 1,6 milioane de lei. Dupa arestarea lor, li se cere să reconstituie furtul și ancheta în fața aparatului de filmat. Apoi, sunt condamnați la moarte prin împuşcare. La mai puțin de un an, pe ecrane este prezentat filmul „Reconstituirea”, perceput ca o amenințare la adresa regimului. După 45 de ani, Alexandru Solomon revine asupra evenimentului în „Marele jaf comunist”. Regizorul prezintă interviuri cu miliţieni şi securişti care au lucrat la acest caz, dar sunt intervievaţi şi cei care au suferit în urma anchetei brutale. „Victimele colaterale” în ancheta de două luni din 1959 povestesc care au fost metodele de „aflare a adevarului”: bătăi şi ameninţări.

Narator: Victor Rebengiuc

Apoi sunt condamnați la moarte şi împușcați. La mai puțin de un an, pe ecrane este prezentat filmul "Reconstituirea", perceput ca o amenințare la adresa regimului. Filmul stârnește senzație şi multe întrebări. După 40 de ani, Alexandru Solomon revine asupra acestui ciudat eveniment.

Filmul a intrat în Selecție Joris Ivens, IDFA Amsterdam, 2004 și a fost premiat la  Festivalul Pessac, 2004, cu Premiul pentru documentar istoric; la Documenta Madrid, cu Premiul pentru valori sociale, în 2005. A obținut Marele Premiu la Mediawave Gyor, Ungaria, în 2005.

Ora 23.45. „Kapitalism, reţeta noastră secretă” (România, Franța 2010)

„Imaginaţi-vă că Ceauşescu s-a întors la 20 de ani după ce a fost răsturnat şi executat. Că ar compara starea în care a lăsat ţara atunci cu cea în care se află astăzi. Imaginaţi-vă că fostul dictator comunist ar înţelege că cei ce au construit Capitalismul sunt unii dintre apropiaţii săi de odinioară şi că românii în general nu se gândesc decât la bani, maşini şi consum. 
Propunerea ar putea părea absurdă sau ciudată - şi este. Dar cum altfel este realitatea post-comunista? Prefer să o văd ca pe o comedie. Oricum, nu putem schimba mare lucru. După ce ţările din estul Europei au fost primite în Uniunea Europeană, reţeta noastră de capitalism ar putea avea succes şi alte ţări ale lumii”, spunea Alexandru Solomon despre „Kapitalism - Rețeta noastră secretă", un documentar care descrie parcursul societăţii noastre de la comunism la o economie originală de piaţă. Filmul reuneşte câţiva dintre magnaţii României, filmaţi la ei acasă, în reuniuni de afaceri sau în croazieră cu iahtul.

Invitați: Dinu Patriciu, George Becali, Dan Voiculescu şi Dan Diaconescu.

Regizorul imaginează o întoarcere a lui Nicolae Ceaușescu în țară după 20 de ani de la execuția sa. Dictatorul ar avea surpriza de a-i revedea pe o parte din foștii conducători ai aparatului comunist, în prezent deveniți mari magnați. Filmul surprinde fenomenul privatizării forțate începute după căderea comunismului din România pe baza unei „rețete” al cărei compoziție cuprinde corupția, nepotismul și trecutul comunist. Sunt intervievați unii dintre cei mai controversați oameni de afaceri din țară precum Dan Diaconescu, Dinu Patriciu, Dan Voiculescu sau George Copos.

Ora 1.10. „Ouăle lui Tarzan”  (România, Franţa, 2017)

Documentarul „Ouăle lui Tarzan” pornește pe urma unei legendare inițiative a lui Stalin: crearea unui hibrid om-maimuță, un ideal al omului muncitor.

Având ca punct de pornire premisa că undeva în Caucaz există un laborator unde se fac în continuare experimente pentru obținerea acestui hibrid, regizorul realizează o interesantă combinație de SF și documentar, care împleteşte două planuri: cel al studiului cercetărilor pe maimuțe şi cel al studiului lumii Abhaziei, paradis şi iad în acelaşi timp, ce oferă o imagine comparabilă cu a României de după Revoluție.

Ora 3:00. Interviu cu Ilie Tudor și fragmente scoase la montaj din „Arsenie. Viața de apoi”

Ora 3.30. România: Patru patrii” (România, 2015)

Documentarul regizat de Alexandru Solomon are, de fapt, „cinci patrii”. Cele patru ale scriitorilor Norman Manea, Gabriela Adameșteanu, Mircea Cărtărescu și Florin Lăzărescu, plus cea a regizorului. „România: Patru patrii” a fost contribuția românească la proiectul ”Europa scriitorilor”, inițiat de Canalul ARTE, în care sunt cuprinse 16 țări: Belgia, Portugalia, Islanda, Austria, Marea Britanie, Suedia, Irlanda, Turcia, Germania, Grecia, Italia, Danemarca, Ungaria, Spania, Franța și România. Alexandru Solomon a fost solicitat să realizeze o imagine a țării prin prisma operei și vieții unor scriitori cunoscuți pentru lucrările lor, dar și pentru atitudinea civică. Cei patru sciitori aleşi sunt din generații diferite şi toți au recunoaștere internațională, sunt reprezentativi pentru elita intelectuală românească. Patriotismul lor nu e declarativ, ci inclus în felul în care trăiesc și scriu.

Ora 4.30. „Franzela exilului”, (România, 2002)

În 1905, Ion Luca Caragiale se instala în Germania cu intenţie de a-şi petrece acolo restul zilelor. Avea 52 de ani, era obosit de ofensele şi decepţiile suferite în ţară. După un secol, călătorim la Berlin pe urmele lui, încercând să aflăm: “cum a trăit Caragiale în exil?

Voci: Ștefan Iordache — vocea lui Caragiale

Vlad Zamfirescu — lectura comentariului

Ora 5.00. „Viaţă de câine” (România, 1998)

Regizat de Alexandru Solomon și narat de actorul Victor Rebengiuc, „Viață de câine” este un documentar despre Bucureștiul care, până în urmă cu aproximativ un deceniu, a fost „capitala câinilor comunitari”.

Deși România pare să fie astăzi un sat fără câini, Bucureștiul era la acea dată un oraș plin de câini. Aici, omul și câinele sunt două specii înnodate intim, contopite una-ntr-alta asemenea osândiților din infernul dantesc. Orașul avea în 1998 o populație de peste 200.000 de câini, săraci sau bogați, câini vagabonzi sau câini care se duc la coafor. Filmul arată viața acestei societăți paralele, care este o oglindă a societății „umane”.

5:30 „Cameleonul” (România, 1991)

Producţie ATF, „Cameleonul” este un film meditativ despre procesele de conștiință ale unui gangster local și încercările sale de a se desprinde din grupul de răufăcători-boemi. Narațiunea sugerează teme preferate în anii ‘90, precum supravegherea generalizată, metamorfoza doar la suprafață a regimului politic în postcomunism, dar şi imposibilitatea de a evada din sistem.

Distribuție: Marian Rîlea, Gheorghe Visu, Mihai Bisericanu, Patric Petre Marin, Ionuț Antonie, Andrei Zaharescu.

***

Surse foto: alexandrusolomon.ro, culturaladuba.ro