TVR FILM

„Duminica filmului românesc" ne-a propus prima coproducție cinematografică România - Polonia: „Trenul de aur", în regia lui Bohdan Poreba, după un scenariu de Ioan Grigorescu. V-am invitat să urmăriți filmul la TVR2 și online pe TVR+, duminică, 14 mai, de la ora 20.00.

În al Doilea Război Mondial, armata poloneză, strivită între cea germană, pe de-o parte, şi cea sovietică, pe de alta, a trebuit să se recunoască învinsă, după numai câteva săptămâni. Tezaurul Poloniei, estimat la 45 milioane de dolari, a tranzitat România – singura ţară care a acordat drept de tranzit trenului de aur - şi a fost îmbarcat, în septembrie 1939, pe un vas britanic, în portul Constanţa. Alături de tezaur, peste 50.000 de polonezi au trecut în România pentru a-şi salva vieţile şi pentru a căuta un loc de refugiu de unde să reînceapă lupta pentru eliberarea patriei.

(w882) Cladire ma

Distribuția filmului din 1986 reunește actori din Polonia și România: Waclaw Ulewicz, Ewa Kuklinska, Jolanta Grusznic, Gheorghe Cozorici, Mitică Popescu, Mircea Albulescu, Dan Condurache, Jolanta Nowicka, Valentin Uritescu.

Cele 160 de minute ale filmului de acțiune au fost rezultatul orelor petrecute pe platourile din Polonia și România, orașele din țara noastră unde s-au filmat scene din film fiind București, Constanța, Suceava, Sibiu. Imaginea a fost realizată de Marian Stanciu și Nicolae Girardi, iar muzica filmului îi aparține Corneliei Tăutu.

(w882) Macara fil

Regizorul polonez Bohdan Poreba (1934-2014) a mai realizat doar două filme după Trenul de aur. A fost director al Casei de filme „Profil” și al teatrului dramatic din Gdynia. După premiera filmului Trenul de aur, a acordat un interviu pentru Suplimentul literar-artistic al Scânteii tineretului, preluat de aarc.ro, și unde declara: Totul în cultura universală e legat de politică. Având în vedere că Polonia se află în centrul Europei, e obligatoriu să te ocupi de politică. Și s-o faci curajos, la vedere, nu aplicând politica struțului. Sarcina artei este de a cunoaște profund omul și tot ce e legat de el.

Pentru actorul Waclaw Ulewicz (1937-1990) a fost ultimul rol într-un lungmetraj pentru marele ecran.

Prozatorul, publicistul și scenaristul Ioan Grigorescu (1930-2011) a scris scenariul acestui film. Corespondent de presă în Polonia în perioada 1956-1958, Grigorescu a fost ambasadorul României la Varșovia între 1993 și 1998, după un deceniu de la realizarea filmului Trenul de aur. Între filmele pentru care a semnat scenariul amintim aici Iarba verde de acasă (1977, regia Stere Gulea) și Un echipaj pentru Singapore (1982, regia Nicu Stan).

(w882) Soldati

Documentarea pentru scenariu a relevat faptul că traseul prin România a fost supervizat de autorităţile române în colaborare cu cele britanice şi franceze, iar astfel, în septembrie 1939, tezaurul polonez a fost îmbarcat în portul Constanţa pe un vas britanic, tancul petrolier Eocene. La filmări au fost folosite locomotivele de epocă aparţinând depoului Sibiu. Secvenţa opririi trenului în tunel a fost realizată în tunelul Teliu de pe linia Braşov – Întorsura Buzăului.

Eva Sîrbu, în cronica de film din revista Cinema, comenta: Scenaristul Ioan Grigorescu și regizorul Bohdan Poreba s-au aplecat asupra faptului real cu atenția și respectul cuvenite, dar și cu dorința neascunsă și legitimă de a-l aduce în fata spectatorilor într-o forma cinematografică cât mai atrăgătoare, deci, cât mai convingătoare. Ei au optat, așadar, pentru un film de acțiune sprijinit însă cu nădejde pe puterea de impresionare a adevărului istoric. (...) Un comisar român și un comisar polonez preiau nu numai acțiunea de salvare a aurului, dar și acțiunea filmului. O foarte bună idee scenaristică susținută cu mare pricepere din punct de vedere regizoral. Bobruk-ul lui Waclaw Ulewicz și Munteanu al lui Mitică Popescu aduc filmului acea emoție omenească pe care numai o relație existentă în viața faptului istoric ar fi putut s-o aducă. Parafrazând, am putea apune: Dacă ei nu au existat, este bine ca au fost inventați. Colaborarea și înțelegerea lor refac, la scară omenească, spiritul de colaborare și înțelegere existente la nivel statal. Doi bărbați duri, încercați prin profesie și de viață fiecare în felul său, își găsesc, în ciuda piedicilor de comunicare, un limbaj comun, al profesiei, firește, dar și al sufletelor.

(w235) Mic Mitica Mitică Popescu scria în revista Cinema, în 1987, articolul intitulat Două cinematografii unde se referea la rolul său din Trenul de aur: Bucuria mea, ca actor, ca și a matematicianului, este de a rezolva problemele. Spre deosebire de rezultatele obținute de matematician, care nu pot fi contrazise, ale mele devin propuneri cu care sunteți sau nu de acord.

Dacă în teatru am posibilitatea să încerc soluții multiple și chiar să greșesc în timpul repetițiilor până la premieră, iar în seria spectacolelor ce urmează să mai corectez câte ceva, la film e cu totul altfel. Dacă în teatru am posibilitatea să văd și să simt zilnic spre ceea ce se va ajunge, la film de-abia la premieră am imaginea definitivă a ceea ce am făcut și chiar dacă satisfacția nu este totală nu se mai poate corecta nimic.

În cazul personajului interpretat în filmul Trenul de aur, efortul meu de a-i da chip a fost cu atât mai mare cu cât mă întâlneam pentru prima oară cu un astfel de personaj. Cred că am reușit să depășesc multe din problemele pe care mi le ridică, el fiind foarte bine scris de scenaristul Ioan Grigorescu și colaborând perfect cu regizorul polonez Bohdan Poreba care și-a închipuit acest personaj exact cum mi l-am închipuit eu. Am lucrat cu parteneri minunați și am izbutit să depășesc barierele de limbă pentru că între noi se statornicise o relație omenească profundă și adevărată.